traficul mă-sii!

Ce să vreau? În primul rând să-mi aduc aminte ce-am scris în această pagină în prima versiune a blogului!
Şi mai apoi (dacă nu mă înşeală memoria) vreau autostrăzi! E de râsul Africii (şi acolo se circulă mai bine) să faci din Bucuresti până la graniţa de vest cel puţin 12 ore, iar după aceea până la Atlantic cel mult 1 zi (cu somn bun pe traseu).
Vreau un trafic decent în orice oraş din ţara asta. M-am saturat să-mi pierd vremea pe la stopuri puse cu curul, fără nici o logică.
Mi s-a acrit de şşşşmecheri care se cred buricul pământului dacă au un jeep şi circulă după cum îi duce pe ei capul, fără să respecte regulile de circulaţie şi mai rău decât atât, fără să respecte măcar normele de bun simţ. Nu taaaată! Toţi gherţoii şi pitzipoancele şi-au tras colivie SUV, MPV, SAV sau SUG (cu mult succes) şi se cred vreun Schumacher, dar ei nu înţeleg nici măcar limbajul articulat.
Îmi creşte tensiunea când toţi fraierii se bagă în intersecţii prin care nu au cum să treacă neam (coloanele lungi şi semafoarele aşa zis inteligente sunt deja parte din viaţa de zi cu zi). “Să moară mă-sa! Nu trec eu, da’ nici voi nu vă mişcaţi fraierilor! Ce dacă voi aveţi verde acum şi aveţi şi liber pe direcţia voastră? Eu, stau aici, să moară şi să dreagă…”
Ce să mai zic şi de aroganţii care stropesc pietonii de câte ori au ocazia? M-a uns pe suflet când un meltean d-ăsta s-a ales cu aripa făcută franjuri, dupa ce a stropit din cap până-n picioare un nene ce părea complet inofensiv. Pe dracu inofensiv! A luat omul o viteză de ziceai că e Usain Bolt şi l-a prins pe gherţoi la prima intersecţie semaforizată. Unde s-a ocupat pe îndelete cu dat spiţuri în aripa melteanului, care nu a avut curajul nici să deschidă uşa. Sunt curios ce-o fi declarat la poliţie…
Să nu o uit pe “mitza” foarte stăpână pe arta condusului, care în timp ce conduce fumează, vorbeşte la telefon şi se mai şi machiază. “Vai de mine, eraţi pe trecerea de pietoni? Nu v-am vazut, sigur nu mi-aţi sărit în faţă că eu merg foarte atent! Da’ sigur eraţi pe trecerea de pietoni?”
Şi lista motivelor de nervi schingiuiţi în trafic poate continua. De-asta am şi început acest blog. Să-mi descarc nervii. Decât să-i crap unuia capul pe stradă, mai bine rup tastatura.
Comentariile sunt, desigur, binevenite. Atâta timp cât sunt de bun simţ (nu neaparat dpdv al vocabularului) şi nu lezează nevinovaţi.
So, let’s rock!

Later edit: de la această idee am plecat. Dar viaţa de zi cu zi îmi dă şi alte motive de scris pe blog, aşa că uneori mă abat de la subiectul principal.

Tweet This Post